頁: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
De bărbați
: din "Antimetafizica", Editura Cartea Românească, București 1985
 短編 2005-05-17 (12012 ヒット数)
De dragoste
:
詩 2002-06-25 (9379 ヒット数)
De dragoste lividă
:
詩 2010-09-03 (9543 ヒット数)
De dragoste, de nu...
:
詩 2009-05-24 (7624 ヒット数)
De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(I)
:
詩 2009-08-04 (7852 ヒット数)
De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(II)
:
詩 2009-08-04 (8213 ヒット数)
De o vină pe care noi nu o știm
:
詩 2003-03-16 (8547 ヒット数)
De Rerum
:
詩 2005-07-05 (7530 ヒット数)
Deci voi sta
:
詩 2009-08-18 (8572 ヒット数)
Declarația dreptului dragostelor omului
:
詩 2003-03-09 (8808 ヒット数)
Defăimarea răului
:
詩 2009-05-05 (7504 ヒット数)
Delphi
:
詩 2006-05-21 (7628 ヒット数)
Deodată am auzit ploaia venind...
:
詩 2009-08-05 (18472 ヒット数)
Descântec
:
詩 2009-05-24 (8130 ヒット数)
Descrierea realului
:
詩 2009-08-04 (7533 ヒット数)
Descripție
:
詩 2009-04-18 (7843 ヒット数)
Desen pe o aripă
:
詩 2003-03-30 (9362 ヒット数)
Deșert
:
詩 2009-06-30 (8765 ヒット数)
Deși
:
詩 2003-03-31 (13266 ヒット数)
Desigur
:
詩 2020-11-25 (2438 ヒット数)
Despre cuvinte si limbaj
:
短編 2003-11-04 (17786 ヒット数)
Despre lupul singuratic
:
詩 2009-08-03 (9897 ヒット数)
Despre originea morții
:
詩 2009-08-04 (9267 ヒット数)
despre poeti
:
個人の世界 2003-09-05 (8933 ヒット数)
Despre starea de zbatere
: Măreția frigului (1972)
詩 2005-08-30 (7687 ヒット数)
Despre unele si despre altele sau mai precis despre una, despre alta
:
個人の世界 2003-04-10 (8768 ヒット数)
Destăinuire către Apolo
:
詩 2009-04-18 (10156 ヒット数)
Destin
:
詩 2002-10-19 (11764 ヒット数)
Dezamăgire
:
詩 2009-08-04 (9666 ヒット数)
Dezîmblânzirea
:
詩 2003-03-02 (9769 ヒット数)
Dialog cu oda în metru antic
:
詩 2003-03-20 (15242 ヒット数)
Dialogul
:
詩 2009-08-04 (7631 ヒット数)
Dimineață marină
:
詩 2002-10-20 (7735 ヒット数)
Din această carcasă
:
詩 2009-04-10 (7723 ヒット数)
Din când în când
:
詩 2009-08-03 (7423 ヒット数)
Din lung prelung de Câmpulung
: (În "Fiziologia Poeziei")
短編 2008-12-07 (18069 ヒット数)
Din nou, noi
:
詩 2002-06-25 (8190 ヒット数)
Din timpul unei zile
:
詩 2009-07-08 (6040 ヒット数)
Dinți
:
詩 2009-06-27 (8391 ヒット数)
Dis-de-dimineață
:
詩 2003-03-26 (9589 ヒット数)
Doi cai
:
詩 2009-07-24 (8495 ヒット数)
Doi câte doi
:
詩 2014-07-16 (5753 ヒット数)
Doină
:
詩 2003-03-11 (7478 ヒット数)
Doină
:
詩 2005-11-25 (7684 ヒット数)
Doină
:
詩 2011-11-08 (10147 ヒット数)
Dora
:
詩 2002-08-27 (16486 ヒット数)
Douăsprezece noaptea, cu dor
:
詩 2003-02-22 (7548 ヒット数)
Dreptul la timp
:
詩 2002-06-25 (9894 ヒット数)
Dreptul la timp II
:
詩 2002-06-25 (7065 ヒット数)
Dreptul la timp III
:
詩 2004-07-29 (7759 ヒット数)
頁: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
プロファイル Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
推薦された作品
